100 grile de rezidențiat din acest subiect și 40 flashcard-uri, din materialele oficiale pentru Medicină. Fiecare grilă are explicație la fiecare variantă.
De ce: Diabetul insipid nefrogen se caracterizează prin lipsa de sensibilitate a rinichiului la ADH; litiul, tetraciclinele, amfotericina B și necroza tubulară acută sunt cauze enumerate.
A. Corectă - tetraciclinele figurează printre cauzele lipsei de sensibilitate la ADH.
B. Corectă - necroza tubulară acută este enumerată printre cauzele diabetului insipid nefrogen.
C. Corectă - amfotericina B este listată ca și cauză de diabet insipid nefrogen.
D. Greșită - desmopresina (analog al vasopresinei) NU are efect în diabetul insipid nefrogen; ea acționează în diabetul insipid pituitar/hipofizar.
E. Corectă - litiul este enumerat explicit ca și cauză de diabet insipid nefrogen.
Grila 2 · complement multiplu
Privind defibrilarea și administrarea medicamentelor în resuscitarea avansată, care dintre următoarele afirmații sunt corecte?
A.Adrenalina se administrează o singură dată, la începutul resuscitării
B.Defibrilarea este utilizată pentru conversia fibrilației ventriculare la ritm sinusal
C.Clorura de calciu intravenos poate fi utilă în hiperpotasemie sau hipocalcemie
D.Amiodarona se administrează după 3 șocuri
E.Adrenalina se administrează la fiecare 3-5 minute
De ce: Adrenalina se dă la 3-5 minute, amiodarona după 3 șocuri, defibrilarea convertește FV la ritm sinusal, iar clorura de calciu este utilă în hiperpotasemie/hipocalcemie.
A. Greșit. Adrenalina se repetă la fiecare 3-5 minute, nu se dă o singură dată. Distractor ce testează cunoașterea ritmicității administrării.
B. Corect. Defibrilarea este folosită pentru conversia fibrilației ventriculare la ritm sinusal, prin depolarizarea miocardului.
C. Corect. Clorura de calciu intravenos poate fi utilă în hiperpotasemie sau hipocalcemie, conform tratamentului cauzelor reversibile.
D. Corect. Amiodarona se administrează după 3 șocuri.
E. Specifică adrenalină la fiecare 3-5 minute.
Grila 3 · complement multiplu
Referitor la pseudohiponatremie, care dintre următoarele afirmații sunt CORECTE?
A.Osmolalitatea plasmatică este normală în această situație
B.Reprezintă cea mai frecventă cauză de encefalopatie hiponatremică
C.Tratamentul „hiponatremiei” nu este necesar
D.Apare în hiperlipidemie, fie prin hipercolesterolemie, fie prin hipertrigliceridemie
E.Sodiul este pierdut real din organism prin urină
De ce: Pseudohiponatremia apare în hiperlipidemie sau hipernatremie, cu osmolalitate plasmatică normală, iar tratamentul nu este necesar.
A. Corect: osmolalitatea plasmatică este normală, sodiul fiind reținut în faza apoasă dar exprimat pentru volumul total.
B. Greșit: encefalopatia hiponatremică ține de hiponatremia reală cu scăderea osmolalității, nu de pseudohiponatremie.
C. Corect: deoarece osmolalitatea e normală, tratamentul „hiponatremiei” nu este necesar.
D. Hipercolesterolemia sau hipertrigliceridemia sunt cauze explicit menționate.
E. Greșit: sodiul nu este pierdut, este doar o valoare fals scăzută la exprimarea concentrației.
Restul de 97 de grile din Apa și electroliții sunt în aplicație, cu simulare cronometrată și Coach.