26 grile de rezidențiat din acest subiect și 25 flashcard-uri, din materialele oficiale pentru Medicină dentară. Fiecare grilă are explicație la fiecare variantă.
Referitor la definiția și localizarea diastemei descrise în material, care dintre următoarele afirmații sunt CORECTE?
A.Diastema este întâlnită exclusiv la arcada superioară, niciodată la cea inferioară
B.Deși se întâlnește cel mai frecvent la arcada superioară, diastema poate fi prezentă și la arcada inferioară
C.Diastema este denumită popular treme
D.Majoritatea autorilor acceptă denumirea de diastemă pentru orice spațiu existent între oricare dinți
E.Diastema este anomalia de poziție și erupție caracterizată prin existența unui spațiu între incisivii centrali permanenți
De ce: Diastema definește spațiul dintre incisivii centrali permanenți; deși cel mai frecvent la maxilar, poate apărea și la mandibulă.
A. Greșit - afirmația exclude arcada inferioară, contrazicând materialul care menționează prezența ei și la mandibulă.
B. Corect - se precizează că, deși mai frecventă la arcada superioară, diastema poate fi prezentă și la arcada inferioară.
C. Greșit - denumirea populară a diastemei este strungăreață; tremele reprezintă alte spații interdentare.
D. Greșit - majoritatea autorilor acceptă termenul de diastemă doar pentru spațiul dintre incisivii centrali, restul spațiilor fiind treme; doar Kalvelis extinde termenul.
E. Corect - materialul definește diastema ca anomalie de poziție și erupție cu spațiu între incisivii centrali permanenți.
Grila 2 · complement multiplu
Un pacient prezintă diastemă adevărată asociată cu prodenția și rotația grupului incisiv. Conform algoritmului de corecție propus de Diaconescu și Sava (1966), care dintre următoarele corecții sunt CORECTE?
A.Pentru rotația între 0-45° se scad 2 mm
B.Pentru prodenția de 0-5° se scade 0,5 mm din valoarea inițială a diastemei
C.Pentru prodenția de peste 20° se scad 2 mm
D.Pentru prodenția 10-15° se scade 1,5 mm
E.Pentru rotația de peste 45° se scade 1 mm
De ce: Algoritmul de corecție ține cont de faptul că planul de manifestare al diastemei este planul transversal; valorile de scădere cresc cu gradul prodenției și al rotației.
A. Greșit - pentru rotația între 0-45° se scade 1 mm (nu 2 mm); valorile de la rotație sunt inversate.
B. Corect - pentru prodenția de 0-5° se scade 0,5 mm din valoarea inițială a diastemei.
C. Corect - pentru prodenția de peste 20° se scad 2 mm.
D. Corect - pentru prodenția 10-15° se scade 1,5 mm.
E. Greșit - pentru rotația de peste 45° se scad 2 mm (nu 1 mm); confuzie între cele două praguri de rotație.
Grila 3 · complement multiplu
Referitor la comportamentul țesuturilor sub acțiunea aparatelor ortodontice și la mecanismul recidivei în tratamentul diastemei, care dintre următoarele afirmații sunt CORECTE?
A.În zona de presiune au loc procese de resorbție la nivelul osului alveolar care favorizează deplasarea dintelui
B.Recidiva apare deoarece țesutul conjunctiv nu suferă nicio restructurare sub acțiunea forței ortodontice
C.În zona de tracțiune se desfășoară procesele de apoziție osoasă
D.În cazul diastemei, țesutul conjunctiv își pierde elasticitatea și se restructurează complet sub acțiunea forței ortodontice
E.Diastema are un potențial de recidivă crescut, ce poate apărea la scurt timp după încetarea forței ortodontice active
De ce: Deplasarea dentară se bazează pe echilibrul resorbție-apoziție, dar în diastemă țesutul conjunctiv nu se restructurează, favorizând recidiva.
A. Corect - în zona de presiune au loc procese de resorbție ce favorizează deplasarea dintelui.
B. Corect - lipsa restructurării țesutului conjunctiv este cauza recidivei după încetarea forței.
C. Corect - în zona de tracțiune se desfășoară procese de apoziție osoasă.
D. Greșit - contrar materialului: țesutul conjunctiv NU își pierde elasticitatea și NU suferă restructurare, tocmai de aceea apare recidiva.
E. Corect - anomalia are un potențial de recidivă crescut la scurt timp după încetarea forței active.
Restul de 23 de grile din Diastema sunt în aplicație, cu simulare cronometrată și Coach.